Bd. Republicii nr.150, Pitesti, Arges. Telefon / fax: 0248.221.240, Mobil: 0741.071.727

PEDODONTIE

Eruptia dentara

Eruptia dentara este un fenomen fiziologic in dezvoltarea umana stand la baza aparitiei celor doua dentitii: temporara (de lapte) si definitiva (permanenta).

Dentitia temporara are urmatoarea succesiune de erupție:

  • 6-12 luni – incisivii centrali inferiori, incisivii centrali superiori, incisivii laterali inferiori si incisivii laterali superiori
  • 12-18 luni – primii molari temporari
  • 18-24 luni – caninii temporari
  • 24-30 luni – molarii temporar secunzi

Dentitia permanenta are urmatoarea succesiune de erupție:

  • 6 ani – molarii superiori si inferiori
  • 6-7 ani – incisivii centrali inferiori
  • 7-8 ani – incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori
  • 8-9 ani – incisivii laterali superiori
  • 9-10 ani – premolarii superiori si inferiori
  • 10-13 ani – caninii superiori si inferiori
  • 12 ani – molarii secunzi
  • Dupa varsta de 18 ani – molarii trei (molarii de minte).

In succesiunea celor doua dentitii, incisivii si caninii temporari vor fi inlocuiti de omologii lor definitivi, molarii temporari de premolari, iar primul molar definitiv va erupe posterior molarilor de lapte (la varsta de 6 ani), urmat de molarul doi si trei.

In mod normal, eruptia dentara ar trebui sa decurga fara probleme, insa poate fi insotita de dureri locale, inflamatie, perturbarea  somnului, febra. De asemenea, pot aparea perturbari in eruptia dentara, cum ar fi cele legate de varsta de eruptie, pozitia si ordinea lor. Cand apar astfel de probleme, se recomanda consult de specialitate la medicul stomatolog si respectiv ortodont.

Sigilarile

imagine

imagine

DM3

Sigilarea dintilor este o metoda de preventie rapida, eficienta si nedureroasa (ca si fluorizarea dintilor) in aparitia cariilor dentare.

Sigilarile se fac in special pe zonele laterale la nivelul molarilor, dar si al premolarilor definitivi.  In anumite conditii, se indica aceste sigilari si la nivelul molarilor temporari.

Atat molarii cat si premolarii prezinta pe suprafata lor un relief format din cuspizi, santuri si fosete, care poate fi mai mult sau mai putin exprimat. Aici se acumuleaza cantitati mari de resturi alimentare si microorganisme ce duc la aparitia cariilor. Santurile si fosetele pot fi foarte adanci, nepermitand curatirea lor, si asfel in aceste zone aparitia si dezvoltrea proceselor carioase este iminenta. Periajul, in aceste cazuri, oricat de insistent ar fi, nu permite curatirea corecta, favorizând apariția și dezvoltarea cariilor.

Sigilarea consta in aplicarea unui periaj professional in zona indicata, iar la nivelul santurilor si fosetelor se va pune un material de sigilare. Materialele de sigilare pot fi de mai multe feluri: glassionomer sau rasini composite. Rolul lor este  acela de a inchide aceste zone unde prevalenta cariilor dentare este mare, de a proteja si de a elibera fluor ce duce la intarirea tesuturilor  dentare.

Sigilarile se indica imediat dupa eruptia molarilor de 6 ani , dar si a molarilor doi, ce apar la varsta de 12 ani, dar si la cei ce consuma mari cantitati de dulciuri. De asemenea, cand un molar de 6 ani este cariat se indica sigilarea celorlalti 3 molari. Daca exista o carioactivitate crescuta, sigilarea dintilor definitivi este obligatorie. Cand molarii de lapte sunt cariati si sunt prezenti molarii definitivi, obligatoriu se indica sigilarea celor permanenti. Mai exista situatii speciale in care sigilarile sunt deosebit de importante, cum ar fi copiii cu nevoi speciale (handicap psihic sau fizic) si cei care nu isi pot efectua igienizarea din diverse motive.

Sigilarea se recomanda incepand cu varsta de 6 ani sau, mai bine zis, de cum apare primul molar definitiv, dar se poate face la orice varsta.

Durata medie de viata a unei sigilari este de 6 luni – 1 an, cu posibilitatea refacerii ei. Bineinteles, vizita medicala periodica este obligatorie in acest timp pentru a verifica integritatea acesteia.

Prin aplicarea sigilarilor se reduce considerabil riscul aparitiei cariilor, cu conditia ca acestea sa fie insotite de o igienizare corecta si de controale medicale periodice.

Fluorizarea

imagine

2

Fluorizarea este o alta metoda de preventie a aparitiei cariilor. Aportul exogen de fluor este cat se poate de benefic pentru ca duce la maturarea posteruptiva si remineralizarea smaltului. Astfel, smaltul dintilor devine mult mai rezistent la atacurile acide.
Aportul de fluor trebuie atent controlat, deoarece in cantitati mari poate fi toxic.

Fluorizarile se recomanda copiilor, cat si adultilor, celor cu carioactivitate crescuta, unde riscul aparitiei cariei dentare este mare, pacientilor ce poarta aparate ortodontice, persoanelor cu sensibilitate dentinara, pacientilor cu un flux salivar scazut, pacientilor ce au suferit tratament de albire.

Copiilor li se recomanda fluorizarea in cabinet cu lac pana la varsta de 3-4 ani, iar dupa aceasta varsta cu geluri.

Fluorizarea se realizeaza numai dupa o igienizare completa, permitandu-i astfel fluorului sa penetreze smaltul.  Preparatele cu fluor folosite in cabinet trebuie sa stea in contact cu suprafetele dintilor 1-2 min (pe arcada), iar dupa terminarea fluorizarii, pacientul nu trebuie sa clateasca sau sa bea lichide 30 de minute. Aceste fluorizari trebuie repetate din 6 in 6 luni.

IMPORTANT: copii trebuie sa foloseasca paste de dinti ce contin cantitati de fluor conform varstei lor, NU pastele de dinti ale adultilor. Produsele ce contin fluor nu trebuie lasate la indemana copiilor, deoarece in cantitati mari fluorul este toxic.